Ştiri

 

Data: 07.07.2008
Sursa: Blog Victor Roncea

Sfānta Chinotită a Sfāntului Munte Athos a trimis la data de 03.07.2008, către Prea Fericitul Patriarh Daniel şi către toţi ierarhii care fac parte din Sfāntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romāne, un document oficial spre a fi luat īn discuţie īn cadrul īntrunirii Sfāntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romāne de marţi, 8 iulie 2008. Textul exprimă poziţia oficială a Sfāntului Munte privind īmpărtăşirea mitropolitului Banatului cu episcopi eterodocşi, greco-catolici şi catolici, pe 25 mai 2008 şi co-liturghisirea episcopului Oradiei cu un episcop greco-catolic la slujba Aghiasmei celei mari de anul acesta. Conform informaţiilor primite, este pentru prima dată cānd comunitatea athonită adresează o astfel de scrisoare Sinodului Bisericii Ortodoxe Romāne. Faptul certifică excepţionala importanţă şi gravitate a evenimentelor pentru viaţa Ortodoxiei romāneşti. Gasiti mai jos scrisoarea in traducere si original:

Nr. īnreg.
F. 2/7/1541
Careia, 20-06/3-07-2008

Sfīnta Chinotită a
Sfāntului Munte Athos

Prea Fericitului Părinte Daniel,
Patriarhul Romāniei,
Preşedintele Sfāntului Sinod al Ierarhiei
Sfintei Biserici a Romāniei
şi tuturor membrilor cinstitei Ierarhii
la Bucureşti

Prea Fericirea Voastră,

Cu adīncă tristeţe, noi, totalitatea monahilor care ne nevoim īn Sfāntul Munte, am fost informaţi despre cu totul neaşteptata comuniune sacramentală (intercomuniune) din data de 25 mai 2008 a Prea Sfinţitului Nicolae, Arhiepiscop de Timişoara şi Mitropolit al Banatului, cu episcopul uniat şi cu nunţiul papei, act săvīrşit prin īmpărtăşirea celui dintīi din «pīinea» şi din «potirul» ereticilor acelora.

Unui ortodox īi este imposibil să treacă pe līngă acest eveniment fără să simtă amărăciune şi serioasă īngrijorare. Cei care au o vie conştiinţă de sine ortodoxă şi un ascuţit simţămīnt ortodox văd cum este īncălcată īn gradul cel mai īnalt credinţa noastră, a ortodocşilor, īn Biserica cea Una, Sfīntă, Sobornicească şi Apostolească. Actul neaşteptat al Prea Sfinţitului Mitropolit mai sus pomenit răstoarnă din temelii Eclesiologia Ortodoxă şi constituie īncălcarea extremă a Sfintelor Canoane, adevărată jignire adusă īnseşi Tainei Bisericii. De vreme ce cuvintele īnscrise īn Epistola către Efeseni constituie predanie apostolică: «Silindu-vă să păziţi unitatea Duhului, īntru legătura păcii. Este un trup şi un Duh, precum şi chemaţi aţi fost la o singură nădejde a chemării voastre; Este un Domn, o credinţă, un botez» (Efeseni 4, 3-5), iar această moştenire este păzită īn mod neclintit de douăzeci de veacuri īn Biserica noastră Ortodoxă cu preţul multor osteneli, cu sudoare şi sīnge, cum poate sta nepăsătoare conştiinţa ortodocşilor cīnd este desfiinţată temelia mīntuirii şi pusă īn pericol nădejdea cea īn Hristos?

Īntīistătătorii ortodocşi, precum şi īnsăşi Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu au accentuat īn multe rīnduri faptul că potirul comun nu poate constitui un mijloc de realizare a unirii. Convingerea comună a ortodocşilor este aceea că deplina unitate dogmatică īn Credinţa Ortodoxă este condiţia absolut necesară pentru oricare unitate bisericească viitoare a eterodocşilor creştini care s-au separat de Biserica Ortodoxă. Aşa cum a scris şi vrednicul de pomenire părinte Dumitru Stăniloae: «Pentru Biserica Ortodoxă intercomuniunea care separă comuniunea euharistică de unitatea de credinţă şi de unicitatea Bisericii este de neconceput. Mai corect spus, aceasta este un pericol de dizolvare a Bisericii, a unităţii de credinţă şi de īncetare a Euharistiei» (Pentru un Ecumenism Ortodox, ed. Athos, Pireu, 1976). Intercomuniunea sacramentală săvīrşită cīndva īn trecut īn mod neteologic şi nejustificat de către unii īn diaspora ortodoxă a fost condamnată īn repetate rīnduri de către Biserica Ortodoxă.

Pe līngă aceasta, am luat cunoştinţă şi de sminteala răspīndită īn poporul romān credincios şi de protestul energic al cuvioşilor monahi atīt din Romānia, cīt şi de la Sfīntul Munte. Cunoaştem, de asemenea, şi faptul că diverşi factori din afara Bisericii exercită presiuni de nesuportat īn vederea justificării actului Prea Sfinţitului Nicolae. Cu toate acestea, nici o acţiune deliberată venită din partea acestora nu poate acoperi, īn conştiinţele episcopilor ortodocşi, datoria lor episcopală ce decurge din cuvīntul Apostolului: «Luaţi aminte de voi īnşivă şi de toată turma, īntru care Duhul Sfīnt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a cīştigat-o cu īnsuşi sīngele Său» (Fapte 20, 28). De altfel, opoziţia dusă pīnă la vărsarea de sīnge mucenicesc a poporului ortodox al Romāniei faţă de uniatizarea lui forţată din secolul al XVIII-lea, opoziţie consemnată de scriitori romāni şi străini, este dovada cea mai bună a faptului că poporul vostru credincios iubeşte Ortodoxia şi nu doreşte uniri false cu papistaşi şi uniaţi.

Uniaţii, oricīt ar fi de apreciaţi ca oameni pentru suferinţele la care au fost supuşi, alături de ortodocşi şi de alţi creştini, de către regimurile atee, nu pot participa la īmpărtăşirea potirului nostru şi nici noi la īmpărtăşirea potirului lor, deoarece īmpărtăşirea din aceeaşi Pīine şi din acelaşi Potir este pentru noi o chestiunea eclesiologică, iar nu una sociologică; este rodul deplinei unităţi dogmatice, cultice şi administrative īn Credinţa Ortodoxă, iar nu un mijloc de promovare a unor unificări lumeşti; īnseamnă comuniune cu Hristos şi īn Hristos şi nu se referă la formele trecătoare ale unei societăţi doar omeneşti.

Īn afară de acest eveniment, dorim să ne exprimăm īngrijorarea şi pentru săvīrşirea anul acesta, la praznicul Arătării Domnului, a Sfinţirii Apei de către Prea Sfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, īn comun cu episcopul uniat al locului. Ne īntrebăm dacă nu cumva toate acestea se fac pentru a se cultiva aşa-zisul ecumenism popular, pentru ca popoarele să se obişnuiască cu ideea unităţii īn ciuda diferenţelor dogmatice şi pentru a se promova o unitate a Bisericii Ortodoxe cu creştinii eterodocşi fără rezolvarea acestor diferenţe. Prea Fericirea Voastră,

Considerăm că pentru aceste acţiuni anticanonice extreme sīntem īmpreună răspunzători īnaintea Domnului şi aceia dintre noi care tăcem sau consimţim cu făptuitorii. De aceea, cu profund respect vă rugăm să vă aplecaţi asupra acestor chestiuni cu cuvenita sensibilitate faţă de Sfintele Canoane şi să īnlăturaţi sminteala de la mijloc, pentru ca să se slăvească prea sfīnt Numele Domnului, pentru a fi alinat poporul ortodox credincios din Romānia şi de pretutindeni şi pentru ca sfintele Biserici ale lui Dumnezeu să se bucure de buna rīnduială şi de pacea cea plăcută lui Dumnezeu.

Referitor la cele de mai sus, dorim să vă aducem la cunoştinţă faptul că noi nu putem primi īn comuniune bisericească pe episcopul care va stabili comuniune sacramentală cu uniaţi, papistaşi, monofiziţi, protestanţi sau alţi eretici fără ca īn prealabil aceştia să se īntoarcă la Credinţa Apostolică a Sfintei noastre Biserici Ortodoxe. Avem speranţa că, cu dragoste părintească, veţi acţiona cum se cuvine īn acord cu cele stabilite de Sfintele Canoane.

Pentru toate acestea, cerīnd ca nişte fii binecuvīntările patriarhale ale Prea Fericirii Voastre celei de Dumnezeu cinstitoare, vă sărutăm Cinstita Dreaptă şi vă asigurăm de respectul nostru fără margini.

Toţi reprezentanţii şi īntīistătătorii celor douăzeci de Sfinte Mănăstiri ale Sfīntului Munte Athos adunaţi īn sinaxă.