Ştiri

Data: 24.01.2008

1. Cuza a secularizat averile mănăstirilor NE-închinate, pămîntene, în aprilie-mai 1859, la doar 4 luni după ce a ajuns preşedinte (se ştia că are un mandat scurt şi că trebuie să pregătească terenul principelui străin ce avea să vină, ca să nu i se pună acestuia în spinare răutăţile cele mari împotriva poporului român). Efectele acestei fărădelegi sînt vizibile pînă azi, Biserica ajungînd la mila statului, care în nici un caz nu a exploatat mai înţelept moşiile confiscate. El a urmat o măsură asemănătoare luată în Moldova în 1834 - secularizarea averilor episcopiilor şi transformarea ierarhilor în salariaţi ai statului.

2. Mai apoi a decretat că nimeni nu va mai putea ajunge ierarh fără a avea studii superioare şi doctorat, şi aprobarea statului. Lege în vigoare şi azi.

3. A interzis cîntarea bizantină în biserică, poruncind clericilor să aibă muzică corală polifonică în bisericile lor. Lege în vigoare şi astăzi, de vreme ce nu ştiu episcopie în România unde să nu existe un cor pe mai multe voci care în vremea Liturghiei să terorizeze lumea cu o muzică abominabilă, străină de duhul Ortodoxiei.

4. A interzis pictura bizantină în biserică, poruncind folosirea tehnicilor realiste şi (post)renascentiste ale picturii în ulei.

5. A declarat cu de la sine putere Biserica Ortodoxă autocefală, rupînd-o de Patriarhia de Constantinopol. Această măsură a fost recunoscută abia 20 de ani mai tîrziu.

6. A poruncit adoptarea alfabetului latin de către autorităţile civile şi bisericeşti, măsură făcută pentru ca într-o generaţie, două, cărţile în literă "chirilică" din casele oamenilor (în majoritatea lor cărţi bisericeşti) să devină învechite, străine, demodate. (Unele cercetări mai noi vin să arate că alfabetul numit chirilic pare a fi de fapt dacic; dacă se va dovedi adevărată această ipoteză, atunci cu atît mai mare va fi ruşinea de a ne lepăda de o moştenire veche de două milenii, nu două.)

7. A poruncit schimbarea structurii învăţămîntului teologic din România după model romano-catolic, măsură încă în vigoare.

8. A dat afară din mănăstiri toţi călugării şi maicile de pînă la vîrsta de 60 de ani. În mănăstiri au avut voie să rămînă numai bolnavii şi handicapaţii fizic sub această vîrstă. De la el înainte s-a rînduit obligativitatea binecuvîntării sinodului pentru călugării. Măsură în vigoare pînă la primul război mondial, transferată apoi responsabilităţii episcopilor.

9. A interzis pomenirea Sfinţilor de neam rus în BOR. De asemenea, a interzis slujbele şi cîntările în limba greacă sau slavonă (mai apoi a dat un ucaz, prin care grecilor şi bulgarilor din Bucureşti li se dădea voie să-şi facă slujbele în limba lor, după ce preoţii şi cîntăreţii lor fuseseră la un pas de arestare).

Alte articole:

• Reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza privind iserica în Tarile Române - Ziarul Tricolorul
• Cuza, victima de manual a comunistilor - Ev. Zilei
• În cautarea Bisericii pierdute